Datele sunt esențiale pentru a construi pe mai departe modele și instrumente de guvernare sănătoase în domeniul cultural și nu numai. Raluca Iacob, coordonatoare Power Station și monitorizare-evaluare rezultate și impact, ne-a vorbit despre câteva dintre rezultatele preliminare ale cercetărilor.

Analiza și înțelegerea rezultatelor Timișoara 2023 înseamnă un efort amplu, care va implica o combinație de studii realizate de cercetători și organizații cu profil de cercetare, despre consumul cultural, implicarea publicului, evoluția scenei culturale și guvernanța programului, alături de date din proiectele și evenimentele finanțate de toți finanțatorii și date de comunicare.

Cea mai importantă parte a studiilor e contractată prin procedură de achiziție publică competitivă, lansată la finalul anului trecut, iar munca de cercetare va începe în această lună. Vor urma studii legate de impactul economic și turistic și o nouă ediție a barometrului de consum cultural local.

De ce avem nevoie de date?

Raluca Iacob: În general, avem nevoie de date pentru a lua pulsul realității. Vrem să evaluăm o situație și să (ne-)o explicăm, vrem să știm cum stăm față de ce ne-am propus și să înțelegem cum s-a întâmplat să avem – sau să nu reușim să obținem – anumite rezultate și ce e de făcut în continuare.

În mod specific, pentru Timișoara 2023, studiile de evaluare sunt necesare pentru că orașul vrea să construiască mai departe pe baza lucrurilor bune care s-au întâmplat și a realității din prezent, să învețe din greșelile care s-au făcut și să poată spune, inclusiv Comisiei Europene, dacă și în ce fel viziunea și obiectivele inițiale s-au confirmat.

Municipiul Timișoara și-a asumat coordonarea procesului de evaluare a rezultatelor și impactului Timișoara 2023 în ansamblul său, alocând toate fondurile necesare acestui demers, și prin intermediul Centrului de Proiecte contractează operatori independenți de cercetare pentru a sintetiza, colecta și genera datele necesare.

De ce date dispunem în acest moment?

În acest moment putem vorbi despre rezultate globale pe baza datelor din studiul „Accesul și participarea culturală în Municipiul Timișoara în anul 2022 în contextul Programului Național Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”, realizat de Universitatea de Vest Timișoara pentru Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara pentru perioada iunie 2022 – iunie 2023, pe un eșantion reprezentativ pentru populația Municipiului Timișoara.

De asemenea, avem date cantitative și de analiză de rețea despre programul Timișoara 2023 procesate de către o echipă coordonată de către dr. Silvia Fierăscu, analist senior și consultant date și metode de cercetare. Acestea au fost cuprinse într-o analiză preliminară a ecosistemului Timișoara 2023 pentru Centrul de Proiecte, parte a procesului de lucru care stă la baza muncii la Planul de Moștenire Timișoara 2023 al Municipiului Timișoara.

Cine a făcut să se întâmple Programul Timișoara 2023?

Raluca Iacob: Încă de la început, Timișoara 2023 a avut comunitatea timișoreană în centrul viziunii sale de dezvoltare – atât publicul proiectelor și evenimentelor, cât și organizațiile, instituțiile, toți cei care au făcut de fapt programul să se întâmple. În plus, prin schimbări succesive în 2021 și 2022, Programul a implicat administrația publică locală prin două instituții care au avut rolul extrem de important de a direcționa pe baza de finanțări competitive marea majoritate a fondurilor publice alocate pentru proiectele culturale către organizații, instituții și creatori, mă refer acum la Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara și la Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș.

Centrul de Proiecte a primit din partea Municipiului Timișoara un rol complex, asumat și validat ulterior de panelul european și recunoscut de Ministerul Culturii și de ceilalți actori instituționalii: a avut responsabilitatea de a găzdui Echipa Curatorială, de a organiza Deschiderea Timișoara 2023, Celebrarea orașului și Timișoara 2023 la nesfârșit – închiderea simbolică a anului Capitalei Europene a Culturii. În plus, instituția derulează componenta Power Station a programului Timișoara 2023, care este dedicată creșterii capacității actorilor culturali. De asemenea, Centrul de Proiecte concepe și implementează planul de monitorizare și evaluare al programului Timișoara 2023 în ansamblul său. Și, nu în ultimul rând, Centrul de Proiecte este instituția care menține relația cu Comisia Europeană pe subiectul Capitalei Europene a Culturii și coordonează redactarea și transmiterea comunicărilor și raportărilor oficiale în acest context.

Asociația Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii a avut, de asemenea, un rol esențial în ultimii doi ani, fiind principalul responsabil de comunicarea Programului, de atragerea de fonduri din surse private și de voluntariat.

În 2024, continuăm să lucrăm împreună pentru a asigura și a consolida moștenirea programului Timișoara 2023.

Ce putem observa, pe baza datelor, despre evoluția consumului cultural?

Raluca Iacob: Despre publicul care a participat în anul 2023 urmează să avem informații complete spre finalul anului, atunci când vom primi date dintr-un studiu care va demara zilele acestea, despre implicarea publicului în Timișoara 2023 în perioada 2017-2023. Acesta va fi realizat de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în urma unei achiziții publice competitive organizate de către Centrul de Proiecte la finalul anului 2023, cu fonduri de la bugetul local.
Ce știm deja este că, în comparație cu anul 2016, când Timișoara a primit titlul, consumul cultural a crescut la mijlocul anului 2023 cu 4,1% ca valoare medie cumulată (de la 44,9% în 2016 la 49,1% în 2023).

Dimensiunea europeană a consumului cultural din Timișoara a înregistrat și ea o creștere, comparativ cu 2016. Principalele activități unde se vede diferența sunt participarea la concerte susținute de trupe din alte țări UE (o creștere de la 19,9% în 2016, la 32,3% la mijlocul anului 2023), lectura de cărți scrise de autori din alte țări UE (de la 33,2% în 2016, la 41% în 2023) sau participarea la festivaluri, spectacole și diverse alte evenimente culturale în alte țări UE (de la 21,5% în 2016 la 27,2% în 2023).

Datele acestea sunt extrase dintr-un raport de cercetare sociologică realizat de Universitatea de Vest Timișoara pentru Centrul de Proiecte, în perioada mai – septembrie 2023. Studiul s-a bazat pe o anchetă sociologică realizată printr-un chestionar anonim aplicat pe teren în perioada 20 iunie – 20 iulie 2023, cu ajutorul unei echipe de 16 operatori de teren, pe un eșantion reprezentativ pentru populația Municipiului Timișoara. Coordonatorul studiului din partea UVT a fost conf. dr. Bogdan Nadolu, care are o experiență deosebită în realizarea unor astfel de studii pentru Timișoara.

Care este profilul celor care au contribuit la programul Timișoara 2023?

Raluca Iacob: Despre cei care au realizat proiectele și evenimentele din Timișoara 2023 știm că cele 829 (date parțiale) de entități care s-au implicat în anul 2023 sunt marea majoritate ONG-uri (37%), iar SRL-urile culturale și creative, respectiv instituțiile de cultură reprezintă fiecare 13%. Școlile, universitățile și alte centre de cercetare sunt și ele foarte bine reprezentate, 12% din total, adică 110 entități.

Ne bucură că am reușit să implicăm direct, mai ales prin burse de creație, un număr de 97 de persoane, artiști și jurnaliști culturali, care au completat Timișoara 2023 cu evenimente și materiale editoriale bine documentate, din unghiuri necesare. O altă stare de fapt care ne bucură este echilibrul aproape perfect între entitățile cu acțiune locală, națională și internațională angrenate în program, care arată că Timișoara a reușit să se deschidă către exterior, să atragă și să implice în mod echilibrat alte organizații.

Ce categorii de evenimente s-au remarcat, din datele pe care le avem?

Trebuie menționat că datele pe care le avem sunt parțiale – până la final de noiembrie 2023. Din ele putem spune că în 2023 au avut loc în programul oficial al Timișoara 2023 peste 2000 de evenimente, cele mai multe din zona artelor spectacolului (975), arte vizuale (808) și, la jumătate față de primele (aproximativ 430), acțiuni de educație și intervenție culturală. Programul a cuprins și evenimente numeroase din zona patrimoniului cultural (158), arte digitale și noile media (135). Un eveniment poate fi încadrat pentru scopul analizei in mai multe domenii culturale.

De altfel, atelierele, cursurile și tururile ghidate sunt pe locul doi ca frecvență a tipurilor de evenimente, fiind surclasate doar de expoziții, instalații și vernisaje. Această situație arată accentul pe care organizațiile și creatorii care au produs împreună acest program (în număr total de peste 800) îl pun pe public, pe implicarea și diversificarea sa. Este un semn foarte bun, care validează ceea ce Timișoara 2023 și-a propus de la început: să ajungă la oameni și să dezvolte publicul pentru cultură.

Ce știm despre spațiile în care s-au derulat programul Timișoara 2023?

Raluca Iacob: Datele pe care le avem arată că evenimentele cu public nu au rămas doar în centrul orașului și în spațiile consacrate pentru acțiuni culturale, ci s-au extins în spații noi și neconvenționale pentru cultură. Au ieșit în evidență spații ca MX – Muzeul „Corneliu Miklosi”, Cazarma U, Cinema Victoria, spațiile noi puse la dispoziție comunității de către Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte (Bastion, mai ales), MV, FABER, Muzeul Apei, Casa Tineretului, Casa Jakab Toffler.

Acest progres ne arată apetitul timișorenilor de a participa la evenimente culturale în locuri noi și atipice și de a explora astfel orașul. Pentru a asigura accesul la cultură pentru cât mai mulți oameni, această direcție de încurajare a culturii de proximitate, pentru publicul general și comunități bine definite, merită să continue.

Trei dintre cele mai importante realizări ale Timișoara 2023?

Rețeaua de parteneriate între organizații și între comunități de organizații care s-a format este o resursă incredibilă de dezvoltare, de inovație, de reziliență pentru scena culturală timișoreană.
În al doilea rând, interesul și capacitatea de a implica publicul sunt o realizare importantă, care de acum încolo merită să fie capitalizată, iar asta se face prin mai bune capacități de producție culturală, stabilizarea unor echipe permanente pentru mediere, precum și dezvoltarea publicului și integrarea lecțiilor învățate în practica curentă, de zi cu zi.

E rezonabil să ne așteptăm ca acesta să se întâmple mai ales pentru instituțiile și organizațiilor culturale medii și mari, inclusiv universități, care în Timișoara 2023 și-au asumat un rol cultural extrem de important pentru oraș, dincolo de comunitatea academică, și care au deja o bună capacitate de acțiune și o relativă stabilitate a programului și misiunii.

Nu în ultimul rând, interesul față de public și atenția la resursele și capacitățile ecosistemului cultural au mers împreună în ultimii ani de dezvoltare a programului Timișoara 2023. Apariția de spații noi și accesibile pentru public, organizații și creatori este o investiție în viitorul orașului, atât pentru că încurajează capacitatea de producție culturală a orașului, cât și pentru că dă acces publicului la o ofertă diversă și atractivă, pentru fiecare gust.