Proiectul propune un racord între trecut și prezent, din perspectiva creației contemporane, cu focus pe evoluția fenomenului presei și reverberațiile în spațiul public înțeles în accepțiunea sa de spațiu urban, dar și ca spațiu al confruntărilor de idei. Concepția despre media a suferit transformări fundamentale, atât în ceea ce privește conținutul, cât și în ceea ce privește circulația cuvintelor și a imaginilor în mediile de diseminare a acestora. Proiectul își propune, pe de o parte, să sondeze în ce măsură practicile jurnalismului de investigație și cele ale unor artiști contemporani care abordează subiecte sociale și politice de actualitate se pot intersecta și eventual completa reciproc. Pe de altă parte, proiectul vizează și o reevaluare a tehnicilor de tipar și discută relevanța lor actuală, în condițiile în care tehnologia tiparului a constituit o placă turnantă a transformărilor în modernitate.
Dezinformarea, manipularea informației, propagarea știrilor false, fluxul continuu al știrilor au modificat relația noastră cu realitatea și încrederea în reprezentările vehiculate de media. Instituția presei nu mai constituie un reper de încredere, iar fiecare cetățean trebuie să își asume rolul jurnalistului de investigație, cercetând surse multiple, verificând traseele de difuzare a informațiilor, pentru a putea ajunge la o imagine cât mai puțin deformată a realității. În fapt, aceste metode de investigare nu sunt radical diferite de anumite cercetări artistice care își asumă rolul de a chestiona mecanismele invizibile care reglementează societatea actuală. Proiectul își propune să construiască un dialog cu istoria fenomenului presei și să revalorifice metode clasice de producție în contextul fluxului continuu de informații în spațiul digital. Un reper instituțional care va infuza cercetarea artistică și curatorială este acela al Muzeului Presei din Jimbolia, a cărui existență demonstrează interesul manifestat în contextul local pentru acest fenomen.
Înființată în 2014, Asociația Salonul de proiecte continuă direcțiile strategice promovate de programul curatorial Salonul de proiecte (care a activat din 2011 până în 2015 în MNAC Anexa). Încă de la începutul activității sale, Salonul de proiecte a încurajat artiștii care activează în România și Republica Moldova, oferindu-le sprijin financiar și logistic pentru producția de noi lucrări, precum și posibilitatea de a dialoga cu artiști recunoscuți internațional. Pe lângă susținerea producției de artă contemporană, Salonul de proiecte pune un accent din ce în ce mai mare pe proiecte de cercetare și educaționale menite să contribuie la familiarizarea comunității artistice și a publicului larg cu problemele pe care le ridică arta contemporană la nivel global.
