Ruralul și micul urban românesc, la peste 30 de ani de la absorbția capitalistă, se află într-o tensiune între vechi și nou, tradiționalism și impactul tehnologiei, consideră Bogdan Gîrbovan. Locuitorii acestor zone trăiesc încă în parteneriat cu natura, practică agricultura și creșterea animalelor, mănâncă roadele a ceea ce au semănat și crescut, dar, în același timp, folosesc din ce în ce mai mult plastic și pesticide, majoritatea acestora ajungând în natură. În plus, curțile oamenilor conțin, de cele mai multe ori, o zonă care devine cimitir pentru diverse resturi, materiale, unelte sau mobilier care nu-și mai găsesc locul. ”Ce ne spune gunoiul pe care îl producem despre obiceiurile oamenilor de consum? Cum tranzitează locuitorii acestor locuri de la o cultură în care totul era refolosit la una a consumului facil, de unică folosință?”, se întreabă Bogdan Gîrbovan.
Aceste locuri liminale ne spun mult mai multe despre stilul de viață și statutul locuitorilor acestor zone. Bogdan Gîrbovan își propune să trateze bătătura ca pe un peisaj antropologic care surprinde și vorbește despre mult mai multe decât ar putea părea, la prima vedere. Cercetarea inițială întreprinsă i-a arătat că multe dintre curți sunt o adevărată adunătură de elemente, de la piese de mașini la animale domestice, în care vechiul coabitează cu noul, de cele mai multe ori după un gard care ascunde haosul, în spatele primei curți curate și frumos amenajate. În aceste bătături poți găsi resturile vieții din ultimele zeci de ani ai unei familii, un univers fascinant de detalii care formează un peisaj intim al vieții la sat și mic rural.
Micul urban și ruralul românesc îl interesează pe Bogdan Gîrbovan în mod special pentru legătura mai onestă cu trecutul, dar și pentru felurile în care se acordează la prezent. În practică, va face două vizite de lucru de durată în orașul Drobeta Turnu Severin și satele Izvorălu și Dănceu, toate aflate în județul Mehedinți. Cercetarea inițială a avut deja loc, așa că va începe proiectul prin conexiunile deja existente, urmând să extindă relațiile în comunitate, pentru a avea acces la cât mai multe curți și bătături. Bogdan Gîrbovan va avea discuții cu localnicii despre deșeurile pe care le produc, despre obiectele și resturile pe care le păstrează, pentru a înțelege sistemul prin care păstrează sau aruncă ceva și va ține un jurnal cu observații și gânduri din proces, pe care le va folosi în comunicarea și diseminarea proiectului. Fotografiile rezultate vor fi expuse la Timișoara, în cadrul prezentării publice.
Bogdan Gîrbovan trăiește și lucrează în București. A absolvit Universitatea Națională de Arte București cu seria de fotografie 10/1, care e și cea mai cunoscută lucrare a sa, 10 peisaje interioare care surprind particularitățile aceluiași spațiu construit, dar la etaje diferite. Fotografia lui analizează categorii, prin narațiuni personale, și explorează relația dinamică dintre natură și om. Printre proiectele lui se numără Uniforme și Veșminte, RAPI, 5@14 și Două luni nicăieri. A avut opt expoziții personale în Lodz, București, Timișoara și Paris, pe lângă participarea în expoziții de grup în București, Madrid, Zurich, Praga, Veneția, Paris, Istanbul și Chicago. Fotografiile sale au fost publicate în Punctum, NYArts Magazine, Fotografija, IDEA, Post Photography. În 2017 a produs, în colaborare, cartea RAPI, iar în 2019 s-a publicat cartea de artist Categorii, îngrijită de Galeria Posibilă.