În cadrul Bursei de Creație Energie!, Olivia Nițiș va elabora o serie de articolele care vor porni de la proiecte de artă vizuală derulate de Asociația Contrasens și care au acoperit aspecte ale relației dintre artă și politică, reprezentarea de gen și violența asupra femeii (On her side), realități politice, granițe și mecanisme ale puterii (We Trasfer: Art and Politics in Appropriate Hands). Olivia Nițiș este interesată totodată de o analiză a proiectelor Laboratoarele memoriei ale artistei Renee Renard, din perspectiva istorică, genealogică, aducând în atenție corespondențe cu direcții din filozofie și teoria artei care pun accent pe arhivă și auto-arhivare, chestionarea cronologiei și liniarității în structurile memoriei înțelese ca rețea formală a unor procese (Gilles Deleuze, filozof francez), dar și corespondențe cu alte practici artistice similare din Europa de Est.
Proiectul artistei poate fi corelat cu teoria muzeului universal propusă de filozoful Nikolay Fyodorov la începutul secolului XX care propunea în mod utopic muzeificarea tuturor indivizilor care au existat vreodată. De asemenea, cercetarea va include și interviuri cu Dana Sarmes (Asociația Contrasens) și cu artista Renee Renard. Articolele și interviurile vor fi publicate în Arta, Propagarta și în Studii și Cercetări în Istoria Artei (revista Institutului de Istoria Artei G. Oprescu, sub egida Academiei Române).
Olivia Nițiș este cercetătoare gradul II la Institutul de Istoria Artei G. Oprescu al Academiei Române, curatoare independentă și istoric de artă. Cu experiența în jurnalism, în presa scrisă și radio, Olivia Nițiș este vicepreședinta Asociației Experimental Project, membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Artă din 2009. Este interesată de diferitele aspecte ale discursului de gen în istoriografia artei românești și în Europa de Est, cu contribuții legate de artiste și reprezentarea de gen în arta modernă și contemporană, de relația dintre arta și politică, de relația dintre artă și știință. Olivia Nițiș este autoare, editoare și co-editoare a mai multor articole și publicații de artă contemporană.
A organizat numeroase proiecte curatoriale naționale și internaționale, cum ar fi Perspective 2008, Anaid, București, 2008; Statement: I Advocate Feminism, ArtPoint, Kulturkontakt, Viena, 2011; Poeticile Polticului, Galeria Propaganda, Varșovia, 2012; Good Girls. Memorie, Dorință, Putere (împreună cu Bojana Pejić), Muzeul Național de Artă Contemporană, 2013; Principiul Migrației, New York Foundation for the Arts, NY, 2019; Europa Wonderland: Body Space: Citizenship and Territories, Comenduirea Garnizoanei, Timișoara 2020 (cu Dana Sarmeș); Structuri convertibile în cadrul Fusion Air 2021, @SAC Malmaison, București.
A colaborat la realizarea unor proiecte interdisciplinare cu WASP București si cu coregrafa Simona Deaconescu pentru spectacolul multimedia Counterbody prezentat la Centrul Național de Dansului din București si la proiectul performativ Retro Walk Decades to the Sun (prezentat in MNAC în 2018). Este autoarea volumului Istorii marginale ale artei feministe, Vellant, București, 2014 și co-editoare a unui volum dedicat artistului conceptual Decebal Scriba (Kettler, Germania 2017). A fost co-curatoare (cu Martina Munivrana) a expoziției personale a artistei croate Sandra Sterle la Muzeul de Artă Contemporană din Zagreb (MSU) în 2023, iar în prezent este curatoarea proiectului de artă conceptulă româno-cehă A Spring of Hope a Winter of Despair (Faber, Timișoara și Pragovka, Praga).
