Inspire | Dialog intergenerațional este un proiect care pune în valoare comunitățile de seniori din diferite cartiere timișorene (Soarelui-Girocului, Bogdănești-Ronaț și Freidorf) prin organizarea unor sesiuni de dialog (seniori-tineri), interviuri de tip povestea vieții, a unui album digital al generației 60+ din Timișoara (cu fotografii de ieri și de azi) și a unui panou multimedia itinerant cu același conținut. Scopul proiectului este găsirea de elemente comune și de inspirație din stilul de viață al tinerilor de altădată și cel al tinerilor de azi (cum își petreceau timpul liber, ce valori îi ghidau în viață, ce lecturi parcurgeau, ce credeau despre partid și viața politică), precum și înțelegerea modurilor diferite în care generația 60+ din marile orașe își duce viața. Este un proiect de recuperare a trecutului prin mărturii și interviuri de tip povestea vieții, precum și o inițiativă menită să exploreze prezentul persoanelor din generația 60+, în dialog cu tânăra generație.
Demersul de cercetare, dublat de valențele sale educaționale și sociale, este coordonat de Simona Bululoi, cadru didactic asociat al Universității de Vest din Timișoara și director al Institutului Român de Educație a Adulților, prin implicarea partenerilor, Asociaţiei Seniorilor din Municipiul Timişoara și Departamentul de Științe ale Educației din cadrul UVT. Seniorii Timișoarei sunt persoane adesea invizibile, neimplicate activ în viața cetății, ale căror experiențe sunt tot mai puțin valorizate de tânăra generație. Generația 60+ din Timișoara este formată din cei care au trăit perioada adolescenței și a tinereții în perioada comunistă, au trecut prin revoluție și au trăit din plin perioada tranziției, deci experiențele lor sunt unele pline de semnificație.
În context național, cei din generația 60+ sunt în general abandonați, nu sunt integrați în programe educaționale sau în proiecte de activare în cadrul comunității. Ei sunt cei uitați, acuzați de cei mai tineri pentru stagnarea societății (din cauza anumitor opțiuni de vot). Nu putem interacționa doar cu cei din generația noastră sau din generațiile apropiate, ci și cu persoane cu care nu împărtășim aceeași istorie, experiență și poate nici aceleași valori. România de astăzi (dar și alte țări europene) se găsește într-un impas de comunicare intergenerațională: tinerii acuză persoanele în vârstă pentru opțiuni electorale care au impact/pot avea impact asupra generației lor. Cei vârstnici nu își fac auzită vocea, acceptă în mod resemnat atacuri ale generației tinere, abandonând comunicărea și relaționarea. Cei vârstnici nu mai vorbesc despre ei, nu mai au curaj să își spună povestea, să își prezinte memoriile, sunt izolați la periferia societății active.
