Centrul Cultural German din Timișoara este de foarte mulți ani o prezență constantă în peisajul cultural timișorean, dar și în comunitate. Ultimii doi ani au însemnat un proiect cultural complex: HEI | House of European Institutes care s-a întins pe durata a doi ani, 2023 și 2024, doi ani intenși. O pleiadă de proiecte/evenimente/activități dintre cele mai diverse, consistente și relevante, construite pe ideea de creștere a accesului la cultură pentru diferite minorități și grupuri culturale din Timișoara. Toate acestea au presupus o strategie, un fir roșu. Cum a fost în „bucătăria” acestui proiect?

Construcția pe care s-a bazat HEI a fost una complexă. Din capul locului trebuie spus că proiectul a fost inițiat de rețeua institutelor culturale naționale și a unor ambasade – anume EUNIC Romania (European National Institutes of Culture) - cu sediul la București. Prin urmare, HEI a facilitat prezența instituțională a treisprezece culturi care altminteri nu activează deloc sau doar într-o măsură redusă în orașul nostru (cu excepția Institutului Francez și a Goethe-Institut). Prin intermediul Centrului Cultural German, EUNIC a implementat HEI la Timișoara din punct de vedere administrativ, dar nu numai. S-a întâmplat pentru prima oară în istoria EUNIC să „exporte” un proiect comun în alt oraș, mai ales un proiect de asemenea anvergură. Din acest punct de vedere, Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023 a oferit o platformă generoasă de desfășurare și creștere a acestei adevărate ambasade multiculturale numită HEI.

Tot aici vreau să menționez echipa curatorială, care a constituit nucleul de concepere și organizare a HEI: Tamina Bojoancă (Institutul Goethe, ulterior British Council), Cristiana Tăutu (British Council, ulterior Fundația9), Pawel Rutkowski (Institutul Polonez). Ei au dus o muncă asiduă de coordonare împreună cu o echipă mai mare, compusă din oameni de la Timișoara și București.

Din „bucătăria” acestui proiect au mai făcut parte, desigur, și multe organizații locale, care au fost implicate în dezvoltarea programului creându-se astfel noi conexiuni între Timișoara și Europa.

Cultura este un fenomen complex care acționează în straturi sociale dintre cele mai diverse, aparent poate da impresia că nu ar avea efecte culturale și sociale, însă ele există/se întâmplă, cultura setează lucruri, chiar dacă presuspune un întreg proces derulat în timp, dar cu toate acestea schimbările se produc. De la cinemateca, expoziția Kafka, atelier creativ: Care-i faza cu arta contemporană, până la târg de vintage, ateliere de teatru, tururi ghidate, care sunt proiectele care au avut cel mai mare succes, care au produs schimbări, ați simțit că produc schimbări, dacă ne raportăm la ultimii doi ani?

Cultura influențează oamenii și produce schimbări pe termen mai scurt sau foarte lung. Eu sunt o înfocată susținătoare a acestei idei. Sunt absolut convinsă de acest lucru. Altfel probabil nici nu aș face ceea ce fac pe plan profesional, ar fi o muncă sterilă. Cred că uneori poate nici nu ne dăm seama imediat, însă un spectacol, o expoziție sau un text se „infiltrează” în sistemul nostru și ne conturează gândurile și afectele, ne ghidează acțiunile și peste ani. Suntem - au mai spus-o și alții mai bine decât mine – ceea ce citim, la propriu și la figurat.

De aceea este uneori greu să contabilizezi și să măsori imediat efectele culturii, fie pe plan individual sau la nivel social, de comunitate.

Dar să ne întoarcem la HEI. Misiunea acestui centru cultural a fost de a completa dimensiunea europeană printr-un program curatorial de artă implicată social ce a reflectat teme precum diversitatea, incluziunea, sustenabilitatea, egalitatea și drepturile omului. Toate acestea sunt teme de actualitate pe plan european și au fost prezente în proiectul HEI prin intermediul unui program divers de conținut și mediere culturală. Unul dintre principalele obiective a fost activarea comunităților locale și a unor comunități dezavantajate, evenimentele organizate adresându-se mai multor straturi sociale, răspunzând nevoii de dezvoltare a publicului și de incluziune socială. În cadrul HEI Legacy din anul 2024 textele comunicatelor au fost adaptate unor nevoie speciale și redate într-un limbaj simplificat.

Concret, cred că unul dintre cele mai de succes ateliere a fost „Care-i faza cu arta contemporană?” pentru copii.

Abordarea și înțelegerea artei contemporane nu e la îndemâna oricui, iar această serie de ateliere a facilitat tocmai acest lucru. În general, toate atelierele, tururile ghidate și mesele rotunde au avut un succes mare, înregistrându-se un număr de aprox. 1000 participanți de-a lungul celor doi ani. Tocmai această facilitare a înțelegerii diferitelor aspecte ale culturii contemporane și a unor aspecte sociale asociate, dezvoltarea unei gândiri critice respectiv facilitarea transferului de know-how am simțit că produc schimbări în rândul celor care au beneficiat de medierea culturală oferită prin programul HEI.

Dacă este să dăm totuși și alte cifre, atunci aș mai menționa că pe parcursul celor doi ani, un număr de 148 de artiști din țară și străinătate au fost prezenți la Timișoara și au interacționat și colaborat cu sectorul cultural local. Cât privește publicul, HEI se poate lăuda cu activarea a peste 8.000 de vizitatori / participanți.

În paralel cu proiectul HEI, Centrul Cultural German a derulat și un program cultural anual, obișnuit, cu sprijinul Institutului Goethe București. În fiecare an organizăm (sau suntem parteneri în diferite proiecte ale unor organizații locale) aproximativ 10-12 proiecte. Aici aș aminti însă numai câteva proiecte mai ample, cum ar fi „După sărbătoare, sărbătoarea” a artiștilor Katharina Eismann, Sven Eismann și Hagen Bonifer, la Palatul Ștefania în 2023, o instalație perfomativă deosebită ce a îmbinat pictura și lirica cu o masă din lemn făcută din traverse de cale ferată. Totul în cheia unor teme despre migrație, plecare și dezrădăcinare.

Apoi, tot în 2023, „100 cele mai bune afișe – Germania, Austria, Elveția. Ediția 2021”, curatoriată local de Ovidiu Hrin, o expoziție devenită deja aproape tradițională și care are de ficare dată un impact major asupra comunității locale a designului grafic.

Ai menționat tu deja „Komplett Kafka”, din 2024, o expoziție aniversară de cartoons dedicată vieții și operei lui Franz Kafka. În cadrul acesteia am organizat workshop-uri pentru studenți de la Facultatea de Comunicare și pentru elevi de la Liceul „Nikolaus Lenau”, în a cărui programă – culmea! – nu mai figurează Kafka.

În 2024 am organizat alături de biroul regional ifa (Institutul pentru Relații Externe din Germania) și Muzeul Național de Artă din Timișoara expoziția „Paula Modersohn-Becker şi colonia de artişti din Worpswede. Desene și grafică 1895 – 1906”, care a inclus și un program de mediere pentru elevi și pentru persoane cu nevoi speciale. Iar spre sfârșitul anului am dedicat expoziția „Aufarbeitung. RDG și România în cultura memoriei” împlinirii a 35 de ani de la căderea regimurilor comuniste în România și Germania. Proiectul a fost realizat de Ambasada Germaniei la Bucureşti împreună cu IICCMER şi Fundaţia Federală pentru Reevaluarea Dictaturii Partidului Unității Socialiste din Germania și organizat local împreună cu Consulatul Germaniei la Timișoara, Memorialul Revoluției din 1989 și ifa. Și în acest caz, programul-cadru de mediere a fost foarte important pentru noi și l-am conceput împreună cu Teodora Talhoș, directoarea Biroului regional ifa. Acesta a cuprins printre altele un tur ghidat “Romanian and Ukrainian Revolutions : symbols of the fight for freedom”, cu ocazia căruia ghida de origine ucraineană Lyudmyla Ganzha a vorbit despre monumentele și operele de artă din spațiul public din România și Ucraina care comemorează revoluțiile recente și eroii lor. Pe lângă aceasta am organizat proiecții de filme pentru elevi la Cinema Victoria, urmate de discuții cu profesorii lor de istorie și o prelegere susținută de Rodica Binder, „Ceea ce nu avem voie să uităm”.

Dacă ar fi să trageți o linie după doi ani intenși de HEI, care ar fi concluziile, și bune și rele?

Intens este aici într-adevăr cuvântul cheie, pentru că a fost un tur de forță pentru toți cei implicați. Rele în adevăratul sens al cuvântului nu au fost. Însă aspecte mai dificile au fost pe de o parte, distanța de la care s-a lucrat parțial – faptul că o parte a echipei era la București și cred că uneori le-a fost puțin mai greu din acest punct de vedere – iar pe de alta, administrarea contabilicească a finanțării a fost o provocare pentru noi toți, cu precădere pentru cei ce s-au ocupat de decont. Dar până la urmă, toți am învățat și am avut de câștigat din această experiență. Aici vreau să subliniez colaborarea excelentă pe care am avut-o cu Centrul de Proiecte, finanțatorul HEI, pe parte administrativă.

Cât despre bune, consider că HEI a adus plusvaloare și diversitate programului cultural al orașului și a fost un exemplu de foarte bună practică. Dimensiunea socială și incluziunea unor categorii cu nevoi speciale resp. implicarea comunităților locale au fost reale și au adus multe beneficii.

Ce planuri culturale are Centrul Cultural German pentru anul acesta?

În 2025 avem în vedere aniversările lui Thomas Mann și a lui Hannah Arendt. Vom pregăti câte un proiect pentru fiecare dintre ei. Apoi dorim să organizăm din nou expoziția „100 cele mai bune afișe – Germania, Austria, Elveția. Ediția 2024” și o expoziție de fotografie „Winter Hexagon” a artistei Iwajla Klinke, care explorează ritualuri de iarnă din România, în care tineri aflați la vârsta trecerii de la pubertate la adolescență se costumează spectaculos și își confecționează propriul simbolism postmodern, ca să joace apoi personaje din episodul venirii pe lume a Mântuitorului lumii.

În rest, ne bucurăm să continuăm parteneriatele tradiționale cu Gărâna Jazz Festival, Bienala Art Encounters și Ceau, Cinema!