Acasă este expoziția personală a Norei Blaj și, după cum artista mărturisește, vine dintr-un dor. La începutul carierei artistice, Nora Blaj își dorea foarte mult să călătorească, ceea ce pe parcursul artistic s-a și întâmplat pentru ea. Își dorea să călătorească în țari exotice, locuri nebătătorite de turiști. Și asta s-a întâmplat. Apoi, s-a stabilit în Anglia. Astfel că dorul de acasă a căpătat și un nume propriu: Timișoara, deși, după cum chiar ea precizează, acasă uneori nu este nici acolo, în Anglia, nici aici. Toată această călătorie este de fapt o căutare a echilibrului despre care Nora Blaj precizează că tocmai eu, o femeie cu un echilibru atât de instabil. Încercând și să fie acasă în mine însămi, de fapt a realizat că îi este dor de minele timișorean. Schimbarea locului, dar și trecerea anilor schimbă perspectiva. Tocmai depărtarea și locuirea în alt spațiu geografic a învățat-o să se redefinească, să își pună întrebări și să trăiască alte răspunsuri. Astfel că a realizat că s-a produs o redefinire: este o femeie nouă într-o artă nouă.

Depărtarea și dorul au făcut pentru Nora Blaj ca pictura să fie catharsis, în sensul eliberării sub formă de emoții a unor reprezentări refulate în inconștient. Pentru Nora Blaj fiecare lucrare în parte este un paradis imaginat, în care, prin colaborare cu alte simțuri, vizualul aproximează și corectează treptat erorile de percepție, păstrând în permanență lucrurile și tiparele lor încât, rând pe rând, să poată fi privită și visată aceeași realitate, pentru a te echilibra cu cele din jur, pentru a te găsi acasă. Nici o pictură de a mea nu este o iubire rămasă fără speranță. De când am venit în Anglia, am schimbat mult în pictură, pentru că m-am căutat mult și m- am căutat mult pentru că m-am pierdut mult. Am modificat paleta coloristică, m-am dus la tiparele lucrurilor, culorile nu mai vorbesc toate cu voce tare, unele au glasul sugrumat și îmi ordonez, oarecum, preaplinul emoțiilor. Așadar, schimb, explorez și experimentez, dar nu forțez nimic, schimbările se relevă firesc fără dramatism.

Expoziția pe care Nora Blaj o propune este despre reconectarea cu oamenii care îi cunosc parcursul, dar și relaționarea cu oameni noi. De altfel, artista precizează că nu încearcă să testeze capacitățile privitorului de a se lăsa dus, Nora Blaj deschizând de fapt ușa către emoțiile personale reflectate în culori și în cuvinte. Cei care vor trece pragul expoziției sunt cei care au trebuință de aceste emoții revelate, cine se identifică cu ele, cine se poate hrăni sau vindeca din ele, asta pentru că reperele poveștilor spuse vin din trecut si se așază, conștient sau nu, la temelia fiecărei pânze ca un grund. Vernisajul expoziției va avea loc în prima zi a expoziției pe 11 octombrie. Pe tot parcursul expoziției, Nora Blaj va pune la dispoziția vizitatorilor o pânză și culori pentru ca aceștia care doresc să se poată manifesta artistic.

Nora Blaj a absolvit Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest Timișoara, clasa profesor Romul Nuțiu. Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și al European Artist e.v. Association, cu sediul în Velbert, Germania. În portofoliul artistei sunt numeroase expoziții personale și de grup în România și peste granițele țarii, în Austria, Germania, Olanda, Italia, Ungaria, Serbia, Marea Britanie etc. Lucrările Norei Blaj se află în colecții de pictură private și publice din Europa, America și Asia. Colaborează cu galerii de artă din Austria, Germania, Olanda, Marea Britanie și România. A participat la târguri de artă din Austria, Belgia, Italia și România. În 2008, a obținut premiul pentru Cel mai bun artist al anului la Salonul Anual de Artă din Timișoara. În anul 2020, a fost decorată de către președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria Artele Plastice.