Interviurile vor avea ca punct de plecare o serie de scriitori și de intelectuali publici de seamă ai Timișoarei, figuri literare și universitare de prim-plan ale orașului. Aș începe cu Adriana Babeți, scriitoare optzecistă și universitară cunoscută, profesoară de literatură comparată la Universitatea de Vest din Timișoara. Adriana Babeți este co-autoare, alături de Mircea Nedelciu și Mircea Mihăieș (alt intelectual de seamă al Timișoarei), a celebrului roman optzecist (și postmodern) Femeia în roșu (1990), și am avut ocazia de a o cunoaște în perioada scrierii și susținerii tezei mele de doctorat, consacrată scriitorului Mircea Nedelciu (ea a fost prezentă și în comisia de doctorat, la susținerea tezei). De curând, Adriana Babeți a coordonat și editat un impresionant dicționar, Dicționarul romanului central-european din secolul XX (Polirom, 2022) – de la care aș porni discuția legată de locul Timișoarei și al scriitorilor ei – mai mult sau mai puțin cunoscuți (prezenți în dicționar) – în ceea ce se numește spațiul central-european. Prin ce anume se definește Timișoara ca oraș/spațiu central-european? Care sunt influențele culturale, istorice, etnice etc. care conturează identitatea acestui oraș-creuzet, situat la margine de imperiu?
Mircea Mihăieș, co-autor și el al romanului „Femeia în roșu” pomenit mai sus, figură publică la fel de cunoscută, va fi un alt autor intervievat, alături de Adriana Babeți, pe tema identității culturale multiple a orașului, cu incursiuni în literatura română mai veche și mai nouă, fără a ignora perioada comunistă, care a lăsat o amprentă greu de șters în memoria colectivă (cei doi scriitori au traversat, ei înșiși, epoca comunistă). Partea literară a proiectului va include, de asemenea, existența revistei literare de tradiție Orizont de la Timișoara (în care semnează Mircea Mihăieș, Robert Șerban, Livius Ciocârlie, Adriana Babeți, Radu Pavel Gheo, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, recent plecat dintre noi, ș.a.) Tot în zona literară, am în vedere și o discuție legată de Grupul de Acțiune Banat (Aktionsgruppe Banat), grupul tinerilor poeți de limbă germană (aparținând minorității germane din Banat), activ între 1972-1975, contestatar la adresa regimului comunist.
De la zona literară, aș dori să ajung și la alte zone culturale – artă plastică, cinematografică, muzicală – prezente în viața orașului și a minorităților sale diverse. E un teritoriu pe care aș dori să-l explorez și să-l descopăr la fața locului, prin recomandări ale oamenilor locului. Materialele – interviu, reportaj – vor fi de două tipuri: scrise și video, publicate (și promovate) apoi pe Literomania, platforma literară pe care o coordonez (împreună cu Raul Popescu), o platformă care s-a impus (de șase ani) prin calitate și profesionalism în online-ul cultural din România.
Adina Dinițoiu este critic literar, jurnalist cultural și traducător din franceză, fondatoare (în 2017) și editor coordonator (împreună cu Raul Popescu) a platformei literare online Literomania. A fost redactor vreme de 15 ani la revista Observator cultural, unde a scris cronică literară și s-a ocupat de temele culturale ce țin de spațiul francez (interviuri, cronici). A colaborat cu cronică literară, de-a lungul timpului, la Dilema veche, Dilemateca, România literară, Radio Romania Cultural, Bookaholic etc.
Din anul 2017, realizează, împreună cu Raul Popescu, platforma online Literomania care funcționează ca o revistă literară online săptămânală. Este autoarea cărților Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții, (Editura Tracus Arte, 2011, la origine teză de doctorat, sub coordonarea prof. Paul Cornea) și Scriitori francezi la Bucureşti (interviuri), (Editura Vremea, 2014). În 2019, a coordonat, alături de Raul Popescu, volumul Nume de cod: Flash fiction. Antologie Literomania de proză scurtă (Editura Paralela 45, 2019). În 2021, la Editura Seneca, a coordonat, alături de Anastasia Staicu, volumul Literatura la feminin. O antologie, care cuprinde eseuri și proză scurtă scrise de autoare femei, apărute inițial pe platforma Literomania.
A tradus din franceză Opiul intelectualilor de Raymond Aron (Editura Curtea Veche, 2007), Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes de Antoine Compagnon (Editura Art, 2008, în colaborare cu Irina Mavrodin), Sentimentul de impostură de Belinda Cannone (Editura Art, 2009), Patul răvăşit de Françoise Sagan (Editura Art, 2012), Ţara aceasta care-ţi seamănă de Tobie Nathan (Editura Ibu Publishing, 2016, în colaborare cu Jianca Ştefan), Un anume domn Piekielny de François-Henri Désérable (Humanitas Fiction, 2018), Marele vestiar de Romain Gary (Humanitas Fiction, 2021).