Proiectul presupune realizarea prin co-creație a unei instalații video a unei publicații și a unei serii de evenimente participative deschise publicului pe temele migrației, limbajului și traducerii. Interesul față de politicile migrației a survenit, într-un fel mai concret, după mai multe experiențe în străinătate și comunicarea, de multe ori accidentală cu conaționali (și mulți alți est-europeni) - se
întâmpla o legătură instanță și destul de strânsă pe baza unui accent stâlcit în germană. Gavril Pop remarcă faptul că în Linia de producție. Lucrând cu arta, Bogdan Ghiu face o observație cum că cea mai importantă problemă a contemporaneității este problema traducerii. Traducerea o înțeleg ca pe un proces mult mai larg de transmutare a unor medii în alte medii - în proiectul de față pornește de la limbaj și se ramifică în un număr de performanțe care au rolul de a duce într-o zonă vizuală și fizicalizată un număr de procese mentale și de adaptabilitate, invizibile, consideră Gavril Pop. În prima fază a proiectului, accentul va fi pus pe procesul de traducere propriu-zis, textul de pornire fiind Magna Carta, primul text în context european care vorbește fățiș despre dreptul natural al unui individ la mișcarea liberă între teritorii. Cu toate acestea, textul istoric de față nu a fost tradus în toate limbile (în integralitate) în limbile mai puțin circulate sau dialecte regionale (cum ar fi limba rromani). Această primă parte de cercetare va fi alocată indexării limbilor ce au avut o reprezentare consemnată istoric în regiunea Banatului, incluzând dialectele regionale, făcând apoi o trecere în zilele noastre, notând limbile minorităților ajunse recent în zonă. Pentru toate aceste limbi, se va facilita o traducere a fragmentelor din Magna Carta care vor fi performate ulterior. După traducerea textelor, urmează o inspectare a metodelor și mecanismelor de memorare și adaptare.

Pentru această parte, Gavril Pop va lucra cu un actor care va sta în fața fiecărui text pentru prima dată, scopul fiind să memoreze textul în limba respectivă. Asta ar însemna aproximativ 20 de performanțe filmate în acest sens care vor deveni corul principal al instalației video care reprezintă un miez al intenției mele inițiale. Actorul devine semnificantul unui proces de memorare și adaptabilitate complex și care, pentru cineva fără experiență și pregătire în artele performative, se desfășoară într-un timp îndelungat. Antiteza memorare-învățare se produce mai rapid, mai vizibil, proiectul presupunând chiar asta: prin prezentarea unui cumul mai mare de informații și căi lingvistice, sfera opresivă a barierei lingvistice, a dificultății comunicării în contextul migrației și chiar violența birocratică devine vizibilă. David Graeber spunea într-un interviu că această violență birocratică legată de migrație a devenit aproape omnipotentă, până în punctul în care e plictisitoare, aproape asumată ca fiind acolo din start, ca o normalitate.

După realizarea documentațiilor video a tuturor micro-performanțelor și montarea lor individuală, până la prezentarea finală a lucrărilor, se va dezvolta împreună cu Ioana Balint, actorul cu care Gavril Pop va lucra, o iterație live a performanței care poate să răspundă video-urilor realizate până în acel moment. Fizicalizarea proceselor interioare, regăsite și în metodologia de lucru a regizorului polonez Jerzy Grotowski, servesc ca un punct de pornire pentru ceea ce regizorul numea o stare de pregătire continuă a actorului, care îl face să poată răspundă în orice moment la un impuls. Metodele puse în discuție pot fi astfel replicate, utilizate de oricine pentru a putea face față la un context nefamiliar. Proiectul se va încheia, după prezentarea sa în două spații și o prezentare performativă anexă, cu o publicație care va cuprinde toate traducerile noi realizate, plus două eseuri noi care vorbesc despre traducere, limbaj și migrație. Publicația va fi una colaborativă, coordonată de Gavril Pop și care va include inserții a unui specialist în politici ale migrației și a unui traducător, aceștia fiind identificați pe parcursul proiectului. O publicație care vorbește într-un final despre diaspora, despre variile tipuri de relaționări prin care diferențele culturale și lingvistice își găsesc un punct comun.

Gavril Pop (n. 1998, Timișoara) trăiește și lucrează în Timișoara. Practica sa artistică este centrată pe dezvoltarea unui limbaj vizual personal, bazat pe semne și tipare recurente. Inspirat de impulsuri subconștiente, artistul reconfigurează materiale reciclate – precum coperți de carte, hărți și hârtie folosită – integrându-le în compoziții proprii, alături de forme și simboluri geometrice. Aceste intervenții devin propoziții vizuale care investighează sensul, narațiunea și auto-interpretarea, având ca punct focal procesul învățării și universurile oculte ale cunoașterii. Pop a studiat pictura și istoria artei la Universitatea de Vest din Timișoara și este activ în scena artistică locală în calitate de curator, scriitor și mediator cultural. Colaborează cu spații independente, fundații și organizații artistice, contribuind la numeroase expoziții și inițiative culturale. Recent, a coordonat proiecte educaționale interdisciplinare la Indecis Artist-Run, având ca temă științele naturale și cercetarea artistică. Lucrările sale au fost prezentate în cadrul unor expoziții la Fundația Art Encounters, Kunsthalle Bega, Ivan Gallery și alte instituții.

Responsabilitatea pentru conținutul textelor, fotografiilor și materialelor prezentate pe această pagină aparține exclusiv organizatorului evenimentului. Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara nu își asumă răspunderea pentru acuratețea, veridicitatea sau drepturile de autor aferente acestora.