În timpul cercetării pe care o propun, intenționez să petrec aproximativ 7 zile în cadrul Centrului de Proiecte Timișoara, dar și în sediile altor operatori/mediatori culturali implicați în acțiunile culturale (mai mici sau mai mari) din acest an. Cercetarea va avea la bază un ghid de interviu care va aborda experiența trăită a curatorilor și operatorilor culturali din mai multe perspective: echilibrul între muncă și timp liber, consumul propriu de artă și cultură în cadrul Capitalei Culturale, comunicarea cu ceilalți actori din aceeași structură și din structuri diferite, cultura organizațională, importanța relațiilor construite anterior Capitalei Culturale, previziuni/planuri ale Capitalei Culturale vs. desfășurarea acțiunilor planificate etc.
Pe lângă interviurile structurate (cf. ghidului de interviu), metoda de cercetare va include și interviuri nestructurate cu diverși actori, dar și observație în cadrul structurilor propuse. Prevăd minim 10 interviuri structurate și 10 interviuri informale înregistrate audio, laolaltă cu datele obținute prin observație. De asemenea, intenționez să documentez fotografic procesul de cercetare. Desigur, interlocutorii pot alege să fie numiți sau nu, în acest caz datele personale fiind anonimizate. În final voi transcrie interviurile, iar analiza interviurilor va fi corelată cu observația și cu literatura de specialitate pe care urmează să o identific în funcție de descoperirile din teren.
Concluziile cercetării vor fi concentrate într-un articol însoțit de fotografii (longform sau în două părți) publicat pe Platforma ISCOADA. Stilul articolului va fi de tip narativ, un concept pe care noi l-am numit research-as-storytelling, unde limbajul este prietenos, iar conceptele folosite sunt explicate pe înțelesul publicului nespecialist.
Ce doresc să explorez în acest demers este constelația umană, socială din spatele organizării unui eveniment de anvergura Capitalei Culturale. Cred că va fi valoros ca acest proces complex de coordonare culturală să aibă la vedere și latura umană – relațiile și dinamicile sociale care fac să funcționeze organismul care este o Capitală Europeană a Culturii. Publicul larg ar putea să aprecieze mai mult acțiunile culturale în general și ar putea să-și dezvolte interesul pentru a participa la acțiuni viitoare.
În plus, această cercetare va contribui la procesul de transparentizare a muncii culturale în toată complexitatea ei. Deseori, aceasta este delegitimizată/ridiculizată între sectoarele care formează societatea în ansamblul ei. Acest demers de cercetare se înscrie într-o practică de mediere a procesului cultural.
Laura-Maria Ilie a studiat și a lucrat în teatru, scriere creativă și (post)producție de film, dar și în domeniul HoReCa și în învățământul primar. A fost jurnalist corespondent pentru Le Courrier des Balkans (Fr) și continuă să scrie pentru HesaMag, revista Institutului Sindicatelor Europene. În anul 2019, a absolvit Masterul de Antropologie din cadrul SNSPA cu o teză despre transa din cultura muzicii electronice. Din anul 2020, este co-fondatoare și editor-coordonator ISCOADA, o platformă de popularizare a cercetărilor din științele socio-umane prin materiale multimedia (text, foto, film documentar și podcast). În paralel, derulează cercetări interdisciplinare în colaborare cu diverse asociații și organizații.
