Brîndușa Armanca PhD este jurnalist şi profesor universitar. A condus Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. În prezent, este Senior Editor la Europa Liberă și la Revista 22. În afara sutelor de articole de presă, emisiuni de radio şi televiziune, a publicat volumele Televiziunea regională în România, Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt, Mesajul lui Crypto, Învață să învingi, Media culpa, Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii, tradusă și în limba maghiară, Abolirea timpului buimac (co-autor Ioona Rauschan), Dalnic. Istorii nespuse din satul lui Doja, în coordonare cu Arpad Gazda, volum apărut în trei limbi, română, maghiară și engleză, Final la Cartea rataților.
Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală, cu Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media ca Grupul pentru Dialog Social-GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ICA- International Communication Association, ECREA, MEDIAFORM etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România.
În cadrul mobilității, Brîndușa Armanca va realiza două călătorii de documentare la Novi Sad, Serbia și Veszprém, Ungaria. Scopul fiind de a analiza care sunt consecințele/efectele pe care proiectul Capitala Europeană a Culturii l-a avut în aceste două orașe. Mai precis, la Novi Sad - ce fel de infrastructură s-a dezvoltat, dacă programul a atras comunitatea și turiștii, ce dificultăți au întâmpinat membrii echipei de implementare. Cât privește Veszprém-Ungaria, Capitală culturală europeană în 2023, cum s-a desfășurat ultima parte a proiectului, în ce fel finanțarea, în mare parte guvernamentală, a fost eficientă, ce beneficiu patrimonial a adus proiectul.
Documentarea în regiune este esențială pentru a aduna material în vederea realizării unei cărți despre proiectul european al Capitalelor Culturale, cu focus pe cazul Timișoara. Cartea va reconstitui întreg demersul prin care Timișoara a trecut de la desemnare până la anul celebrării titlului. Numeroasele date, documente, interviuri, reacții din presă, fotografii etc. adunate începând cu anul 2016, când Timișoara a fost desemnată Capitală Culturală a Europei, până în 2023, vor întregi imaginea unui oraș care a trecut de la entuziasmul initial la transpunerea pragmatică a proiectului sub sloganul Luminează orașul prin tine! Volumul va fi publicat de editura Curtea Veche în anul 2024.
Comparația cu orașe din regiune este importantă pentru a contura deficiențele și beneficiile unui program care implică comunități. Documentarea pe care Brîndușa Armanca a efectuat-o până acum arată că, dincolo de avantaje, există riscuri care pot avea consecințe pe termen lung asupra orașelor, cum ar fi fenomenul golirii bugetelor locale sau abandonarea proiectelor culturale în anii următori titlului. Totodată, comunitățile primesc o infuzie de cultură în perioada proiectului, cu o implicare mai mare sau mai mică a oamenilor din comunitate. Vizitele în cele două orașe, Novi Sad și Veszprém, ar putea lămuri prin comparație aspectul participării, precum și prezența spiritului european în evenimentele proiectelor, dar și consecințele. Documentarea la fața locului este necesară pentru a completa ceea ce website-ul și alte surse online nu prezintă.
