
Proiectul cartografiază pe parcursul unor călătorii o suită de spații figurate în romane a căror acțiune se desfășoară în șase țări actuale (România, Serbia, Ungaria, Slovenia, Bosnia-Herțegovina, Croația). Au fost selectați câte doi autori, respectiv, câte două romane din această regiune care articulează două lumi: Europa Centrală și Europa de Sud-Est. Spațiile cartografiate sunt cartiere, străzi, piețe sau poduri din Višegrad sau Sarajevo (Bosnia), din Sipolje (Sepolje) sau Nova Gorica (Slovenia), din Biserica Albă și Subotica (Serbia), din Kaptol și Kutina (Croația), din Székszárd (Ungaria), din Nădrag, Anina sau Timișoara. Dar și din pustă sau de pe malul Tisei, așa cum apar acestea în prozele lui Mészöly Miklós sau Miroslav Krleža. Fiecare va beneficia de câte un capitol distinct.
În incipitul fiecărui capitol, Adriana Babeți va decupa și va comenta din perspectiva geo-criticii fragmentele descriptive din romanele selectate pentru Atlas. Apoi va reface pe cât posibil același traseu în prezent și îl va recompune, cu mijloacele prozei de notație, din propria mea perspectivă de locuitor al unei zone de tranzit, Banatul, prin prisma propriei mele experiențe de romancier. Întrebări provocatoare care nu pot primi răspuns decât la fața locului: Ce va recunoaște ca fiind neschimbat? Cum își voi imagina, la rândul ei, că acel spațiu real, din prezentul lui 2025, poate conține urme ale echivalentului său romanesc din trecut? Sau cum le-a șters, dacă le-a șters? Și cu ce le-a înlocuit? Pentru a pune în operă acest proces complex și complicat, Adriana Babeți va face apel la mai multe tehnici din registrul prozei confesiv-rememorative, intersectate cu pagini descriptive, dialoguri ad-hoc, notații cultural-istorice etc. pe care le va adecva situațiilor diferite pe care le va descoperi la fața locului. Revizitarea acestor spații rămâne o provocare deschisă pentru un întreg proces de cunoaștere (istorică, politică, socială) prin intermediul literaturii.
Ca exemplu: podul de pe Drina și Višegradul bosniac, imortalizate în 1945 de laureatul Premiului Nobel, Ivo Andrić; și, destul de recent, în jurul lui 2010, proiectul regizorului Emir Kusturica, care, pentru ecranizarea celebrului roman E un pod pe Drina, a reprodus orașul din roman și l-a intitulat Andrićgrad. Ce găsim acum la fața locului? Deci un text memorabil, amestec de realitate și ficțiune istorică, semnat de Andrić, restituit în prezent printr-un simulacru de topos urban de către un regizor. O a treia privire, aflată la intersecția celor două perspective: propriul text, care le include și le rescrie. În același timp, documentarea Adrianei Babeți va fi însoțită pe toată durata parcursului de proiectul complementar, mai mult decât necesar și oportun, al colegului mai tânăr cu care am avut prilejul să colaborez îndelung, Alexandru Condrache. Atlas. Jurnal imersiv însoțește pas cu pas demersul meu, înregistrând (audio, foto, video) și transmițând în timp real experiențele de teren.
Adriana Babeți spune despre sine că dacă ar fi să își comprime în peste 1000 de semne biografia ar scrie că este, cum se spune foarte delicat, un senior. O senioară. Dar scrisul literaturii nu are vârstă. A debutat acum 55 de ani cu proză și de atunci nu a încetat să scrie, să citească, să comenteze, să redacteze, să predea și să traducă literatură. Adriana Babeți este profesor emerit al Universității de Vest din Timișoara și profesor asociat al Universității din București. A semnat ca autor unic și în colaborare 21 de volume. Majoritatea, studii și eseuri apărute în volume dedicate unor teme mai puțin frecventate la noi: dandysmul și amazoanele, de pildă; sau topografierii culturii central-europene. Li s-a adăugat un volum de mari dimensiuni, un Dicționar, care face bilanțul romanului central-european din secolul XX.
Dar în egală măsură a fost acaparată de proză. A scris un roman (împreună cu Mircea Nedelciu și Mircea Mihăieș), Femeia în roșu, care a ajuns la a șasea ediție și a intrat în manualele școlare, precum și trei volume de proză scurtă, traduse fragmentar în franceză, italiană, maghiară, poloneză.
În ultimii trei ani, împreună cu o echipă de tineri artiști, am realizat 18 filme documentare de scurt metraj, Timișoara. Harta secretă. Locuri și oameni, proiectate în țară și străinătate și difuzate de TVR. A primit numeroase premii naționale pentru cărțile scrise, dar și pentru activitatea culturală și cea didactică. A obținut Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (acordat de Preşedinţia României) și distincția de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor al Republicii Franceze. Adriana Babeți este cetățean de onoare al Timișoarei.
Responsabilitatea pentru conținutul textelor, fotografiilor și materialelor prezentate pe această pagină aparține exclusiv organizatorului evenimentului. Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara nu își asumă răspunderea pentru acuratețea, veridicitatea sau drepturile de autor aferente acestora.