
Tactilitatea creează un raport direct cu propriul corp, din punct de vedere psihic, fizic, imaginativ. Conștientizarea atingerii ghidează atenția către momentul prezent dar și către subiectivitatea fiecărui corp-univers. Pielea, simțul -mamă din punct de vedere embriologic, al doilea creier, este un organ conector. Corpul, atingerea, sunt locuri de întâlnire dintre sine, simțuri, mediul înconjurător, sunt modalități de cunoaștere și comunicare. În ex-peau-sition corpul este textura afectivă, suprafața subiectivă. Structura vie, celulară intră în dialog cu sunetul și cu sculptura (de referință), cu imaginea, atmosfera, materialitatea și ,,povestea” acesteia.
Experiențele tactile sunt create în relație cu sunetul și cu sculptura, astfel încât experiența este o compoziție multi-senzorială. Demersul urmărește lărgirea cadrului a ceea ce poate fi încadrat drept sculptură, dans, reprezentare, abordări cu potențial terapeutic, deschizând spațiul către forme performative hibride. Contextul global în care se inserează practica tactilă este marcat de alienare și de o profundă privare de senzorialitate și contact fizic, generate de era tehnologiei, a retetelor sociale și a virtualului, de pandemia de Covid19, inegalități sociale, culturale, de gen și rasa, precum și de violență. Direcții conceptuale: Jocul dintre obiectualitate și corporalitate propune abordarea sculpturii și a corpului atât ca obiecte, dar și ca subiecte, generând un schimb de medii de receptare a produsului artistic. Mișcarea produce o de‐ierarhizare a vizualului atât în arta vizuală cât și în dans.
În procesul de cercetare, Mădălina Dan este interesată de modalitatea prin care caracteristici din sculptură ca formă, dinamică, volum, textură, materialitate, tridimensionalitate, spațiu sunt transpuse, interpretate sau traduse în sfera non-vizuală și îngemănate/înscrise pe substanță biologică, imaginativă a corpului uman. Cum gestul ( presiune, atingere, propriocepție și alte proceduri tactile) mișcarea și percepția pot genera noi interpretări ale sculpturii și noi subiectivități în raport cu experiența. Fiecare sculptură este o formă în mișcare. Pe termen lung, direcțiile de cercetare includ dezvoltarea unei metodologii cu partituri tactile și explorarea modului în care coregrafiile/experiențele tactile pot fi notate, documentate și transmise: sub forma de schițe, diagrame, ilustrații, jurnale, înregistrări audio, folosirea altor texturi. Mădălina Dan intenționează să elaboreze un sistem de notație care să cuprindă atât descrierea senzațiilor tactile, cât și coregrafia gesturilor/mișcărilor în raport cu sculptura.
Mădălina Dan este coregrafă, performer, cercetător, pedagog, una dintre creatoarele consacrate în dansul contemporan din România, activă pe scenele internaționale, dar și foarte prezentă și implicată în contextul coregrafic local, în care investește timp, energie și cunoaștere. Artista creează conținuturi și metodologii de lucru pe care le împărtășește în contexte care devin spații de comunicare, fiind un adevărat explorator și conector între oameni, colective și idei. Proiectele sale se desfășoară în teatre, galerii, apartamente, spații publice, spitale, centre de vârstnici, și tabere de vară pentru copii. A fost membră a Companiei de dans Oleg Danovski din Constanţa. Este absolventă a Liceului de Coregrafie Floria Capsali din București și a Universităţii Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică din București – secţia Coregrafie; tot la UNATC a absolvit și un master în scriere dramatică. A studiat în Berlin la HZ (Hochschulübergreifende Zentrum Tanz Berlin) în programul masteral SoDA (Solo/Dance/Authorship). În 2015, primește Premiul CNDB, iar în 2016 este Artistă asociată a Centrului Național al Dansului București. Este implicată în programul de mentorat din cadrul Academiei de Dans și Performance, program intensiv de educație și formare în dansul contemporan, desfășurat la Centrul Național al Dansului. Lucrările sale au fost prezentate la Springdance Festival Utrecht, Balkan Dance
Platform – Novi Sad, eXplore Dance Festival – București, Temps d’Images – Cluj, SouthBank Center & Chisenhale Dance Space – Londra, Fabrik Potsdam, Hebbel am Uffer – Berlin, TanzFabrik-Berlin, Tanzquartier Wien, Dance Theater Workshop – New York, Firkin Crane-Cork, Alta Theater – Praga, Art Stations Foundation – Poznan, Sophien Saale – Berlin, FFT Düsseldorf, Impulse Festival- Mulheim, Lyon Dance Biennale, Schauschpiel Leipzig, Hellerau – Dresda, Bozar- Bruxelles, Sarralves Museum of Contemporary Art- Porto etc.