#Banat este un plan de cercetare și creație teatrală despre felul în care temele, valorile și conflictele popularizate pe social-media pătrund în viața cotidiană a oamenilor din Banat. Titlul funcționează pe trei niveluri: Banatul ca spațiu geografic și cultural; banat, în sensul de interzis sau exclus, cu trimitere la mecanismele de sancționare publică asociate fenomenului de cancel culture; și hashtagul, ca semn al circulației accelerate a ideilor în mediul digital. Proiectul pornește de la observația că o parte importantă a conținutului consumat local este produsă sau modelată de discursuri occidentale, în special americane. Acestea răspund unor istorii și tensiuni specifice, dar sunt preluate într-un context est-european și balcanic diferit. Cercetarea va urmări ce se păstrează, ce se adaptează și ce se deformează în acest transfer cultural: ce deschide perspective noi și solidaritate și ce produce simplificare, conformism, polarizare sau excludere.

Proiectul propune astfel o perspectivă locală asupra unor teme europene contemporane, legate de circulația transnațională a ideilor, identitate, apartenență și diferențele dintre experiențele occidentale și est-europene. Demersul se conectează la teatrul documentar, dramaturgia bazată pe cercetare și practicile participative. Nu pornește de la o concluzie prestabilită și nu urmărește demonizarea social-media ori respingerea influențelor occidentale, ci observarea critică a modului în care ideile capătă sens local. Prima etapă va cuprinde cercetare documentară și aproximativ 30 de interviuri semi-structurate cu persoane diferite ca vârstă, gen, mediu urban sau rural, ocupație și raportare la platformă. Nucleul cercetării îl vor reprezenta tinerii între 13 și 25 de ani, puternic expuși dinamicii rețelelor sociale, dar vor fi incluse și alte generații, din Timișoara și din alte localități ale Banatului. Pentru minori va fi solicitat acordul reprezentanților legali, iar identitatea participanților va fi protejată. Scopul nu este un eșantion sociologic reprezentativ, ci obținerea unui material documentar variat, capabil să evidențieze tipare, diferențe între generații, contradicții și situații cu potențial dramatic.

Interviurile vor urmări tipurile de conținut consumate, temele considerate utile, absurde sau nocive și schimbările produse în opinii, limbaj, comportament, relații, obiceiuri sau stil de viață. Participanții vor fi invitați să descrie idei, expresii, gesturi ori conflicte preluate din online, felul în care acestea se potrivesc realității locale și situațiile în care au ajuns să evite, să judece sau să excludă persoane din cauza unor poziții întâlnite pe platformă. În paralel, vor fi analizate teme și trenduri recurente, fără focalizare pe conturi individuale și fără reproducerea mecanică a conținutului existent. În etapa a doua, materialul va fi selectat și transformat într-un scenariu dramatic original. Mărturiile nu vor fi reproduse ca document sociologic, ci vor deveni surse pentru personaje, relații, conflicte, situații și replici. Scrierea va urmări tensiunea dintre experiența locală și discursul global, dintre nuanță și verdict, dintre nevoia de apartenență și teama de excludere. Stilul va combina observația documentară, satira și situația dramatică, evitând împărțirea simplistă a personajelor în „corecte” și „greșite”. Etapa finală va consta în regizarea și realizarea spectacolului. Montarea va explora ritmul fragmentat al fluxului online, suprapunerea vocilor și trecerea rapidă de la divertisment la conflict moral, transpuse într-o experiență scenică vie, bazată pe prezența actorilor și relația directă cu publicul.  Reprezentațiile și discuțiile de după spectacol vor introduce și o componentă participativă, prin care reacțiile publicului pot contribui la dezvoltarea ulterioară a textului și montării. Rezultatul urmărit este o creație contemporană ancorată în realitatea Banatului, care contribuie la dramaturgia locală printr-un text original și pune scena timișoreană în dialog cu preocupări artistice și culturale actuale la nivel național și european: influența mediului digital, polarizarea, circulația ideilor și transformarea identităților locale.

Alina Mihaela Guțuleac, cunoscută artistic sub numele Salahhé, este regizor, dramaturg, actor și coordonator de proiecte culturale, activă din 1999 în cadrul Teatrului Studențesc Thespis din Timișoara. A realizat spectacole pornind atât de la texte consacrate, cât și de la dramaturgie proprie, semnând textul și regia unor producții precum Farmacia, Ingrid, Studentul și Histerectomie. Practica sa artistică explorează istoria recentă, memoria colectivă, trauma generațională, experiența studenților, condiția femeii și raportul dintre individ și sistem. A coordonat și a participat la proiecte culturale și comunitare precum Teatru pe pâine, 24 de ore de teatru, CiviCultura, Povești pe sîrmă, ELAN – Artă participativă în cartiere și Orașul Paralel, precum și la proiecte dedicate egalității de gen, participării civice și valorilor europene. Spectacolele sale au fost prezentate în festivaluri din Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu, București, Iași ș.a.. Din 2009, susține ateliere de improvizație și teatru în contexte culturale, educaționale și comunitare.