Ne mai desparte puțin timp până când veți da startul celei de a 6-a ediții a Bienalei Art Encounters 2025. Ediția de anul acesta poartă motto-ul: Bounding Histories. Whispering Tales/Istorii încadrate. Povești în șoaptă, iar Timișoara va redeveni centrul artei contemporane din Europa de Est, ediția din acest an fiind curatoriată de Ana Janevski (MoMA New York) și Tevž Logar (curator independent). Un lucru este cert, Bienala Art Encounters a pus Timișoara pe harta internațională a artei contemporane. Intuim din titlu conceptul ediției din acest an, dar am dori să ne spuneți mai multe despre ediția de acest an, dar și despre curatori. Ne-au atras atenția Ana Janevski – MoMA New York. Am spune că înseamnă enorm pentru prestigiul Bienalei.
Această ediție a Bienalei Art Encounters pornește de la o reflecție a curatorilor asupra Timișoarei și a celor trei spații în care se va desfășura, care sunt impregnate cu diferite urme de istorie și semnificații. Comandamentul Garnizoanei (fostă clădire militară), Casa Isho (grădiniță a unei foste fabrici de textile) și FABER (edificiu industrial transformat și reabilitat) poartă fiecare în sine urmele epocii și contextului lor, servind drept martori cruciali ai evoluțiilor culturale, sociale, politice și chiar arhitecturale. Curatorii s-au gândit la ceea ce spun aceste locuri astăzi și la modul în care artiștii le pot ocupa în contextul unei expoziții internaționale de artă. În acest sens, ei au luat în considerare ecoul, atât ca concept, cât și ca eveniment. Au luat astfel în considerare cele mai recente și pozitive interpretări ale ecoului ca agent al schimbării și al creativității, ca mijloc de conectare a spațiului și timpului în domenii disparate.
Cum se petrec lucrurile în „bucătăria” unei Bienale Art Encounters?
Pregătirile din „bucătăria” unei bienale de artă contemporană sunt un demers complex și de colaborare, care necesită o planificare meticuloasă și coordonarea între numeroși actori. Iată o privire asupra a ceea ce se întâmplă în culise: Totul începe cu definirea unei teme sau a unei viziuni pentru bienală. Curatorii dezvoltă un concept care va ghida întregul eveniment. Odată ce tema a fost stabilită, curatorii selectează artiștii care vor fi invitați să participe. Acest lucru implică cercetări aprofundate și vizite în ateliere. A existat, de asemenea, o lansare de candidaturi din partea platformei Coliziuni. Logistica este esențială. Aceasta include pregătirea spațiilor de expunere, gestionarea transportului lucrărilor și organizarea instalării. Fiecare lucrare trebuie să fie manipulată și prezentată cu atenție pentru a se asigura că iese în evidență. Pentru a atrage publicul, este pusă în aplicare o strategie de comunicare. Aceasta include crearea de materiale promoționale, gestionarea rețelelor sociale și organizarea de evenimente de lansare.
În paralel cu expozițiile, se organizează si întâlnirile și tururile ghidate pentru a îmbunătăți experiența vizitatorilor și pentru a încuraja discuțiile în jurul lucrărilor. Pe măsură ce deschiderea se apropie, începe instalarea lucrărilor. Acest lucru necesită o atenție deosebită la detalii, deoarece fiecare lucrare trebuie să fie poziționată astfel încât să creeze un traseu fluid și atractiv pentru vizitatori. Înainte de ziua Z, se efectuează ultimele verificări pentru a se asigura că totul este la locul său, că lucrările sunt sigure și că spațiile sunt primitoare.
(...) în ziua vernisajului, entuziasmul este palpabil.
În cele din urmă, în ziua vernisajului, entuziasmul este palpabil. Curatorii si echipele sunt pregătiți să întâmpine publicul, să împărtășească pasiunea lor pentru artă și să sărbătorească munca grea depusă pentru acest eveniment. Fiecare bienală este unică, dar aceste etape fundamentale sunt de obicei prezente în pregătirea unui eveniment atât de dinamic și de satisfăcător ca acesta.
Bienala a câștigat notorietate pe scena artistică internațională, atrăgând vizitatori și critici din întreaga lume.
Ne aducem aminte de prima ediție din 2015 a Bienalei Art Enounters, prima ediție într-o Timișoară a expozițiilor personale și colective, cu galerii de artă și inițiative de construire a unui fenomen artistic care să depăsească un cadru local și care să conecteze Timișoara într-o rețea națională și internațională, cu eforturi constante de zeci de ani. Prima ediției a Bienalei de la care au trecut 10 ani de efort constant. Dacă ar fi să faceți un inventar al acestor zece ani cum ar arăta aceasta?
Prima ediție a Bienalei Art Encounters Timișoara din 2015 a marcat începutul unei aventuri artistice captivante. Dacă ar fi să facem un bilanț al acestor zece ani, am putea evidenția câteva aspecte-cheie: Bienala a cunoscut o diversitate tot mai mare de artiști și stiluri, reflectând tendințele contemporane și vocile emergente. De-a lungul anilor, Bienala și-a consolidat legăturile cu comunitatea locală, implicând populația locală în proiecte și evenimente artistice. Fără îndoială, Bienala a câștigat notorietate pe scena artistică internațională, atrăgând vizitatori și critici din întreaga lume.
Ea a creat programe de sprijin pentru artiști, cum ar fi rezidențe, producții și oportunități de mentorat. Au fost dezvoltate inițiative educaționale pentru a sensibiliza publicul cu privire la arta contemporană și pentru a încuraja creativitatea. Bienala a stabilit parteneriate cu alte instituții culturale, consolidându-și rețeaua și resursele. Evenimentul a avut, fără îndoială, un impact pozitiv asupra economiei locale, stimulând viața culturală și sprijinind întreprinderile locale. Este probabil ca lucrările prezentate să fi abordat teme importante, provocând o reflecție asupra problemelor sociale, politice și de mediu. Bienala a reușit să încurajeze inovarea în practicile artistice, integrând noi tehnologii și explorând noi formate. În sfârșit, acești zece ani au contribuit fără îndoială la îmbogățirea patrimoniului cultural al Timișoarei, făcând din oraș un centru dinamic pentru arta contemporană. Pe scurt, în acești zece ani, Bienala a evoluat, s-a adaptat și a îmbogățit peisajul artistic, stabilind în același timp legături puternice cu comunitatea sa.
Probabil că vârful vieții artistice al ultimilor ani a fost anul 2023 – Timișoara Capitală Europeană a Culturii, cu „Expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale”, curatoriată de Doina Lemny (Muzeul Pompidou), cea mai amplă expoziție Brâncuși organizată în România în ultimii 50 de ani sau Adrian Ghenie care a expus la Isho, dar lista este mult mai consistentă. Șirurile de vizitatorii așteptând să intre la Brâncuși, emoția din sălile Muzeului de Artă, lucrările lui Adrian Ghenie la Isho, ca o avanpremieră a expoziției Shadow Paintings pe care artistul a avut-o la Muzeul Albertina din Viena, anul trecut. Cât de intens a fost pentru tine, pentru Art Enounters anul 2023?
Anul 2023, Capitala Culturală a Europei, a fost marcat de o intensitate remarcabilă pentru Art Encounters. Evenimentul a evidențiat o multitudine de inițiative artistice și culturale, încurajând schimburile. Activitățile au inclus expoziții majore, performanțe și dezbateri, atrăgând un public numeros și consolidând implicarea noastră în comunitate. A fost o perioadă dinamică care a celebrat diversitatea culturală și inovația artistică. Ați numit deja evenimentele specifice și artiștii implicați care au reprezentat un punct de cotitură major în activitatea și contribuția Fundației!
Recent, Fundația Art Encounters a adus în prim-plan opera lui Ștefan Bertalan (1930–2014) prin cea mai amplă retrospectivă dedicată artistului de până acum (peste 250 de lucrări). Trebuie să spunem că Ștefan Bertalan este definitiv legat de Grupul Sigma, un grup experimental în Timișoara anilor '60-'80. Grupul e parte din identiatea artistică a Timișoarei, cât de important este dintr-o perspectivă a istoriei artei?
Bertalan și Flondor au fondat grupul Sigma împreună cu Doru Tulcan și alți câțiva artiști. Programul Sigma a fost atât artistic, cât și pedagogic; grupul a pus accentul pe munca în echipă și pe interdisciplinaritate, a folosit o varietate de medii și a fost influențat de Bauhaus, de constructivism și de noile tendințe în artă și arhitectură. Grupul Sigma, a cărui importanță va fi recunoscută, a jucat un rol major în scena artistică europeană a acelor ani. Prin evidențierea unor artiști precum Ștefan Bertalan, Fundația Art Encounters subliniază nu numai moștenirea acestui grup, ci și impactul său durabil asupra identității artistice a Timișoarei și asupra artei contemporane în general. Această retrospectivă oferă ocazia de a redescoperi și aprecia opera lui Bertalan. Să ne întoarcem la opera lui este esențial astăzi. Multiplicitatea abordărilor sale, diversitatea extremă a disciplinelor și instrumentelor pe care le-a utilizat, dimensiunea profund hibridă a unei practici care îmbină limbajul cel mai descriptiv cu inventarea unor scheme grafice și geometrice în care abstracția și reprezentarea sunt inseparabile, toate acestea mărturisesc o investigație profund originală. Un material excepțional pe care prezenta retrospectivă îl pune în valoare si îl va itinera.
Ami Barak, de ce am avea nevoie de un tur ghidat atunci când vizităm o expoziție? De ce este atât de important un „tur ghidat”? De ce este importantă arta?
Un tur ghidat al unei expoziții vă poate îmbogăți experiența în mai multe moduri! În primul rând, un ghid poate oferi informații detaliate și anecdote interesante despre lucrări sau artiști, ceea ce vă poate ajuta să înțelegeți mai bine contextul și semnificația operelor expuse. În plus, tururile cu ghid vă pot îndruma spre cele mai importante sau remarcabile lucrări, astfel încât să nu ratați cele mai importante momente ale expoziției. În cele din urmă, este și o ocazie excelentă de a interacționa cu alți vizitatori și de a împărtăși impresii, ceea ce poate face vizita și mai plăcută și mai memorabilă. Pe scurt, un tur ghidat poate transforma o simplă incursiune într-o experiență culturală îmbucurătoare!
Arta reflectă valorile, tradițiile și istoria unei societăți.
Arta este importantă din mai multe motive, iar impactul său se resimte în diverse aspecte ale vieții noastre. Arta permite oamenilor să își exprime sentimentele, gândurile și experiențele într-un mod creativ, oferind o formă de catharsis și eliberare emoțională. Arta reflectă valorile, tradițiile și istoria unei societăți. Prin intermediul ei, putem înțelege mai bine cultura și identitatea unui popor. Arta poate stimula gândirea critică și poate provoca discuții despre teme sociale, politice sau filosofice, încurajându-ne să ne punem întrebări.
Arta are puterea de a uni oamenii, indiferent de diferențele culturale sau sociale.
Experiențele artistice comune pot crea legături profunde între indivizi. Arta stimulează creativitatea și inovația, nu doar în domeniul artistic, ci și în alte domenii, cum ar fi știința, tehnologia și afacerile. Participarea la activități artistice poate contribui la dezvoltarea abilităților cognitive, sociale și emoționale, fiind o parte esențială a educației. Arta aduce esteticul în viața noastră, îmbogățind mediul în care trăim și oferindu-ne momente de inspirație și bucurie. În concluzie, arta joacă un rol esențial în societate, influențând modul în care percepem lumea și interacționăm unii cu alții.
