Evenimentul de la Timișoara a fost ultimul din seria de întâlniri din cadrul programului Closing the Gap, coordonat de către ENCC, un program menit să promoveze buna cooperare între centrele culturale și autoritățile locale pentru a activa potențialul transformator al socio-culturii. De asemenea, noi încadrăm acest eveniment în activitatea Power Station, prin care consolidăm și promovăm bune practici din cadrul Programului Timișoara 2023, pentru care incluziunea și accesibilitatea au fost două obiective importante.
Mulțumim frumos tuturor celor care au participat în mod activ la acest eveniment și contribuie în continuare la dezvoltarea unui model de cetățenie activă prin puterea culturii de a schimba comunități și de a crea oportunități de a chestiona și înțelege modul în care fiecare dintre noi poate deveni implicat în viața orașului.
– a declarat Ramona Laczko-David, Coordonare program Power Station și relații internaționale
La întâlnire au participat reprezentanți ai ENCC și ambasadori Closing the Gap din Franța, Cehia, Germania, persoane cu experiență în managementul centrelor culturale cu obiective civice și sociale. De asemenea, l-am invitat pe Philipp Dietechmair, director programe la Fundația Culturală Europeană, care a oferit o perspectivă asupra artelor și culturii ca resurse comune care pot fi accesate liber și la care societatea poate contribui, promovând un sentiment de proprietate colectivă și de angajament civic. De asemenea, exemplele sale au pus accentul pe practici comunitare care acordă prioritate îngrijirii și sustenabilității în detrimentul profitului, al exploatării, al sprijinului pe termen scurt și lipsit de viziune și al condițiilor de muncă precare pentru comunitățile creative. În artă și cultură, aceste principii se traduc în schimbul de resurse și experiențe, dar și la încurajarea unor forme alternative de guvernanță, relații sociale și valori.
În cadrul discuțiilor de grup, la care au participat reprezentanți ai unor organizații și instituții culturale care au lucrat și continuă să fie active în implicarea unor categorii de public diverse sau vulnerabile în artă și cultură, s-a pus accentul pe următoarele teme:
Participanții au încercat să răspundă la trei întrebări: Cum arată sub-reprezentarea pe scena culturală a unui oraș? Ce declanșează sub-reprezentarea? De ce este sub-reprezentarea o problemă?
Participanții au discutat despre relația dintre spațiile pentru cultură și gradul de reprezentare al comunităților marginalizate, căutând soluții pentru a reduce decalajul dintre evenimente culturale axate pe centrul orașului ca spațiu cultural de referință și cele axate pe zonele de periferie ale orașului.
Participanții au dezbătut creșterea participării grupurilor/comunităților sub-reprezentate, punând accent în special pe reducerea decalajului dintre proiectele artistice de elită, concepute pentru un public de nișă, și așa-numitele proiecte „populare” care atrag în general un public mai numeros și mai divers.
Participanții au discutat despre bune practici dezvoltate în cadrul Programului Cultural Timișoara 2023 de accesibilizare atât a spațiilor care au găzduit evenimente culturale cât și a conținutului cultural prin programe de mediere, co-creare și co-design al proiectelor culturale, cu scopul de a a implica grupuri/comunități care au un interes scăzut de a participa la viața culturală a orașului în lipsa accesului la informație, a educației culturale, a unei voci care să îi reprezinte.
Sesiunea de dupa-masă s-a axat pe o discuție deschisă despre cum democratizăm cultura timișoreană construind punți între obiective stabilite la nivel de administrație publică locală și la nivel de ecosistem cultural pe de altă parte, între diferite tipuri de practici culturale mai atente la probleme ce adresează noțiuni de egalitate, incluziune, diversitate culturală pe deoparte și proiecte din zona industriilor creative, între implicarea și participarea activă a publicului în proiecte culturale desfășurate la o scară mai mică dar cu un conținut cultural atent curatoriat și evenimente culturale care adresează un segment de public mai larg și o participare mai pasivă a acestora în actul cultural. Reducerea acestor decalaje poate fi posibilă prin crearea unei platforme de dialog structurat în rândul operatorilor culturali, prin diversificarea și accesibilizarea ofertei culturale, prin atenția sporită față de contextul European și încurajarea bunelor practici, prin focus pe construirea unor procese participative și co-creare care contribuie la promovarea incluziunii sociale, reducerea sub-reprezentării grupurilor vulnerabile (inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale) și la sensibilizarea publicului față de actul cultural în sine.
