Pentru Stefano Giacomuzzi, documentarele au fost, încă din adolescență, o modalitate de a se apropia de oameni interesanți și de a avea acces la poveștile lor de viață. A început prin a realiza scurte portrete ale unor personaje neobișnuite, de la povestea celor mai mari jucării de epocă, la povestea unuia dintre cei mai importanți colecționari de antichități din lume până la inventatorul celui mai mic aparat de filmat realizat vreodată.

A absolvit Școala de film din Bournemouth cu o specializare cinematografie. La 19 ani, Stefano a realizat primul său lungmetraj. La 21 de ani, s-a alăturat Centrului de Cercetare Fabrica (Grupul Benetton), unde a lucrat pentru realizarea unor proiecte comerciale pentru Benetton, dar a realizat și documentare de scurtmetraj cu personalități precum Samantha Cristoforetti, Franco Fontana, Barnaba Fornasetti sau Michele De Lucchi. În timpul rezidenței la Fabrica, a lucrat și la realizarea celui de-al doilea lungmetraj al său (Pozzis, Samarkand), un documentar despre un bătrân pustnic care călătorește în Samarkand cu un Harley Davidson din '39. Filmele sale au fost prezente în festivaluri naționale și internaționale precum Millennium Docs Against Gravity, Bellaria Film Festival, Trento Film Festival.

Mobilitatea presupune pentru Stefano Giacomuzzi participarea în cadrul proiectului teatral 1978, sub îndrumarea vizionară a regizorului sloven Tomi Janežič, o producție a Teatrului Maghiar Csiky Gergely din Timișoara. Proiectul îi aduce împreună în echipă pe Stefano Gramazzi, alături de regizorul Carlo Zoratti și artistul multimedia Renato Rinaldi, pentru a-și aduce aportul în cadrul spectacolului din punct de vedere cinematografic. Pornind de la diverse genuri cinematografice - de la documentare crude la povești de ficțiune - viziunea filmului va fi o fuziune armonioasă cu povestea spectacolului de pe scenă. Pentru Stefano Gramazzi, mobilitatea este o oportunitate creatoare. Formându-se ca cineast, Stefano nu a mai lucrat în zona teatrului până la acest proiect teatral. În perspectivă, proiectul va fi prezentat la Nova Gorica în 2025, anul în care acest oraș va fi Capitală Europeană a Culturii. Finalmente, Stefano Giacomuzzi împreună cu Carlo Zoratti și Renato Rinaldi vor realiza un film care va spune povestea acestei experiențe, dincolo de spectacolul de teatru în care sunt implicați creativ.

*Spectacolul 1978 în regia slovenului Tomi Janežič vorbește despre România anilor 1970, o docu-ficțiune trans-generațională bazată pe poveștile personale ale actorilor și regizorului. Este o poveste despre anii comunismului într-un apartament din România, o poveste despre evenimente locale și globale care fac legătura dintre Timișoara și Nova Gorica (Slovenia) - la granița cu Italia - orașe care au fost parte din aceeași țară - Imperiul Austro-Ungar. În urmă cu mai mult de 100 de ani sute de soldați maghiari au luptat pe frontul Isonzo.